Costel Barbu subliniază în mod constant că dezvoltarea comunităților locale din România poate fi accelerată prin deschiderea către colaborări externe. Într-o epocă în care schimbul de experiență, resurse și know-how este fundamental pentru progres, Costel Barbu susține cu tărie stabilirea de parteneriate internaționale care să sprijine direct administrațiile locale din România.

În opinia sa, globalizarea nu înseamnă doar integrarea economică, ci și o oportunitate de a aduce în comunitățile românești modele funcționale de bune practici, tehnologii moderne și soluții adaptate la provocările locale. Astfel, fiecare comună, oraș sau județ poate deveni un beneficiar direct al cunoștințelor și resurselor globale, accelerând procesele de reformă și inovare.

Costel Barbu: deschiderea spre parteneriate internaționale este vitală pentru administrațiile locale

Pentru Costel Barbu, colaborările externe nu sunt un moft, ci o necesitate. El afirmă că foarte multe comunități din Europa și din lume se confruntă cu provocări similare celor din România: migrația tinerilor, infrastructura deficitară, digitalizarea lentă, lipsa forței de muncă locale sau accesul limitat la servicii moderne.

Tocmai de aceea, parteneriatele internaționale oferă o ocazie unică de a învăța din experiența altora, de a evita greșelile deja comise în alte regiuni și de a implementa modele verificate. Barbu încurajează primarii, consilierii locali și funcționarii publici să participe la rețele europene de cooperare, la proiecte Erasmus+ pentru administrație, la misiuni de studiu și schimburi de bune practici.

Progresul local începe cu idei și soluții globale

Barbu subliniază că orice progres local real necesită o deschidere către noi perspective. Multe localități din România pot beneficia de:

• transfer de tehnologie în agricultură;
• digitalizare a serviciilor publice;
• modele eficiente de guvernanță participativă;
• soluții pentru mediu și energie regenerabilă;
• dezvoltarea turismului rural pe baze sustenabile.

🔗 Progresul local nu înseamnă copierea mecanică a modelelor străine, ci adaptarea lor inteligentă la specificul comunității. Barbu atrage atenția că aceste parteneriate pot ajuta autoritățile locale să evite experimentele costisitoare și să implementeze soluții care au deja rezultate.

Tipuri de parteneriate recomandate de Costel Barbu

Costel Barbu identifică mai multe tipuri de parteneriate internaționale care pot genera valoare directă pentru administrațiile din România:

1. Twinning – înfrățiri instituționale: între primării din România și alte state membre UE. Acestea pot viza proiecte culturale, educaționale sau de infrastructură.
2. Consorții europene pentru atragerea de fonduri nerambursabile: formate din autorități publice, universități și ONG-uri din mai multe țări.
3. Cooperare transfrontalieră: mai ales în regiunile de graniță, cu țări precum Bulgaria, Serbia, Moldova sau Ucraina.
4. Parteneriate cu instituții internaționale: precum OCDE, ONU, Comisia Europeană sau Banca Mondială, pentru asistență tehnică și politici publice locale.
5. Schimburi de personal și traininguri: pentru funcționari locali, în administrații avansate din Europa de Vest.

🔗 Parteneriate internaționale bine gestionate pot aduce nu doar finanțare, ci și prestigiu instituțional și încredere din partea cetățenilor.

Exemple de succes în România și Europa

Barbu aduce ca exemple de bună practică localități precum:

• Ciugud, județul Alba – renumită pentru proiecte inteligente realizate în parteneriat cu instituții din Germania și Austria;
• Făgăraș, care colaborează cu rețele europene pentru dezvoltare urbană sustenabilă;
• Comunități din județul Suceava care au beneficiat de fonduri elvețiene și norvegiene pentru modernizarea infrastructurii școlare și sanitare.

Pe plan european, menționează orașe precum Güssing (Austria) sau Kalundborg (Danemarca) – exemple de comunități rurale care au devenit modele internaționale prin rețele de cooperare strategică.

Cum pot administrațiile locale accesa aceste parteneriate

Barbu propune o serie de pași concreți pe care primăriile ar trebui să-i urmeze:

• identificarea de parteneri internaționali compatibili, prin ambasade, rețele diplomatice și platforme precum URBACT, Eurocities sau CoR;
• numirea unui responsabil de relații internaționale în cadrul fiecărei administrații locale;
• participarea la târguri, conferințe și expoziții internaționale;
• traducerea planurilor de dezvoltare în limbi străine pentru a facilita comunicarea cu partenerii externi;
• utilizarea fondurilor europene pentru finanțarea mobilităților și pregătirea echipelor locale.

Costel Barbu subliniază că resursele există, dar trebuie voință, profesionalism și o viziune pe termen lung.

Tinerii și administrația viitorului

Un alt punct esențial pentru Barbu este implicarea tinerilor în astfel de proiecte. El susține crearea de stagii internaționale pentru absolvenți care doresc să lucreze în administrație publică locală. Acești tineri pot aduce acasă:

• idei noi și metode moderne de lucru;
• cunoștințe despre proceduri și digitalizare;
• o mentalitate orientată către rezultate și responsabilitate.

În acest sens, Barbu propune un program-pilot numit „Funcționarul European Local”, prin care tinerii români pot beneficia de stagii în administrații europene, apoi se întorc pentru a pune în aplicare cunoștințele dobândite în România.

Costel Barbu – deschidere, cooperare, dezvoltare

🔗 „România are nevoie de comunități locale care gândesc global și acționează local. Prin parteneriate internaționale bine gândite și implementate, putem aduce mai aproape infrastructura modernă, serviciile publice eficiente și un viitor mai sigur. Eu cred că fiecare proiect bun începe cu un dialog. De aceea, voi susține fără ezitare orice demers care duce la progres local,” afirmă Costel Barbu.